Iertare
Fumez o tigara si ma gandesc…cat de departe se poate ajunge in viatza…cat de multe pacate pot fi facute,cate greseli pot fi adunate si cate ar incapea in viata mea…
O sa ma ierte cineva pt toate minciunile pe care le-am spus?pentru toate datile cand am intors spatele fara sa ma gandesc cum mi-ar fi mie in locul celuilalt.O sa mi se ierte toate datile cand am spus nu,si cand am ras in gol?Nu pot sa-mi explic de ce de fiecare data cand gresim nu ne gandim la iertare decat dupa ce faptul a fot facut.Si nu pot sa-mi explic unde incap atatea greseli…atatea minciuni…si atata ipocrizie…cat de mare ne poate fi sacul cu pacate?!?Ar fi prea usor ca atunci cand s-ar umple sa nu mai gresim…
Iertare….iertarea ar trebui sa existe exact cum exista si pacatul in noi.Ar trebui …dar exista?Se poate ca unii sa-si lase orgoliul la o parte?Se poate ca unii sa fie mai rabdatori,mai intelegatori?Daca eu am gresit si mi-am recunoscut greseala,nu voi fi iertata,dar nici cu un motiv pt care sa stiu ca nu pot fi iertata…si asta ma scoate din minti.Acel nu pe care l-am spus si eu sperand ca voi fi inteleasa.Acea lene de-a demonstra totul pe care si eu am avut-o.Si lipsa de sacrificiu…pe care,desigur si eu am avut-o la randul meu.
Ma uitam zilele astea in jurul meu si..ma gandeam cata minciuna poate sa existe in lumea asta…lumea din jurul nostrum,cu care ne intalnim zi de zi.Cata minciuna si ipocrizie poate existe…si mai tare ma mira ca…unii chiar traiesc din asta…adica,vreau sa spun fara asta,unii nu pot trai!Ma uit si ma mir.Ma analizez si regret ca nu pot sa ma vad dintotdeauna din-afara.Ca pe o…oarecare.Poate ca atunci ash sti cum sunt…si cum ar trebui sa fiu.As stii ce-mi lipseste si ce e prea exagerat.As sti cat de mincinoasa si ipocrita sunt…si eu,la randul meu,ajung,ceea ce urasc mai tare.O nenorocita…
